​

Suliţa este o armă lungă cu numeroase mişcări de străpungere, rapide şi directe. Suliţa traditională din China este prevăzută cu fire roşii sub vârf. Mişcarea specifică se realizează prin răsucirea cozii către în jos, spre talie, şi oprirea bruscă în această poziţie, astfel încât capătul ei vibrează şi se roteşte. Acest gen de tehnică dezorientează oponentul, pentru că fierele roşii de la capul suliţei ascund poziţia exactă a vârfului. În timpul mişcărilor, firele roşii distrag atenţia de la străpungeri şi înjunghieri.

​

Stilul cu Suliţa din Wudang echilibrează lungimea armei prin deplasări scurte între posturi şi prin poziţiile joase. Tranziţiile de la o tehnică la alta sunt realizate prin mişcări rapide efectuate cu arma aproape de corp.

​

Această armă antrenează viteza, rezistenţa, echilibrul între tranziţii, ţintind prin fiecare tehnică zonele vitale ale adversarului. Străpungerile se realizează cu întreaga forţă, de la nivelul taliei, creând din suliţă o extensie a acestei forţe. Practicantul trebuie să fie conştient de dimensiunile suliţei şi de locul în care aceasta ţinteşte.

​